Orga monumentală Sauer a Bisericii Evanghelice din Sibiu (cea mai mare din România și unul dintre cele mai nobile instrumente de concert din Europa Centrală) a devenit vocea vie a secolelor atunci când organista vieneză Dr. Erzsébet Windhager-Geréd s-a așezat la consolă. Programul construiește o punte între mistica postromantică franceză, transcendentalismul maghiar și vitalitatea folclorului românesc: Suite op. 5 de Maurice Duruflé, Ad nos, ad salutarem undam de Franz Liszt și Dansuri românești de Béla Bartók.
Interpretarea sa îmbină claritatea vieneză cu o expresivitate directă, specifică muzicienilor formați în peisajul sonor multicultural al Transilvaniei. Rezultatul este în același timp intim și monumental, un dialog între trecut și prezent, spus prin tuburi și pedale.
Catedrala sonoră a lui Duruflé
Seara s-a deschis cu Suite op. 5 (1933) de Maurice Duruflé, o lucrare care îmbină rafinamentul armonic al școlii franceze de orgă cu rezonanța cântului gregorian.
Windhager-Geréd a abordat Prélude-ul cu o măreție controlată, modelând frazele ample și lăsând flauturile strălucitoare și registrele catifelate ale orgii Sauer să respire natural. Alegerile sale de registru au trădat o cunoaștere profundă a arhitecturii sonore durufléene: un echilibru aproape de Requiem între lumină mistică și umbră meditativă.
În Sicilienne, neliniștită și fluidă, eleganța pariziană a lui Duruflé s-a reflectat în acustica caldă a Sibiului. Artista a extras culori pastelate din manualele superioare—celestes și nazard—lăsând vibrațiile lor să se topească într-o mișcare unitară, mângâietoare.
Toccata, punctul culminant și o probă de virtuozitate și imaginație arhitecturală, a devenit o demonstrație de control. Pasajele rapide au strălucit fără agresivitate, iar vârfurile armonice au crescut organic din fluxul sonor. Când acordurile finale din pedalier s-au stins, tăcerea a devenit aproape palpabilă—o respirație colectivă înaintea următorului moment de transcendere.
Viziunea de mântuire a lui Liszt
Dacă suita lui Duruflé construiește o catedrală interioară, monumentala Fantezie și Fugă Ad nos, ad salutarem undam de Franz Liszt ridică una cosmică.
Lucrarea pornește de la un coral din opera lui Meyerbeer, Le Prophète, dar Liszt îl transformă într-o călătorie metafizică, din întuneric către revelație.
Spiritul folcloric al lui Bartók
După această experiență de înălțare, Dansurile românești de Béla Bartók au adus atât eliberare, cât și un sentiment de întoarcere acasă. Departe de a fi o simplă transcripție, aranjamentul propriu al artistei pentru orgă a pus în valoare elasticitatea ritmică a originalelor și bogăția coloristică a instrumentului. Fiecare dans a avut o identitate distinctă: umorul pământesc al Brâului, melancolia statică din Pe loc, energia explozivă din Mărunțel.
Concertul a avut și o dimensiune simbolică. O muziciană vieneză de origine transilvăneană interpretând lucrări ancorate în peisajele culturale ale Franței, Ungariei și României—o oglindire a moștenirii complexe a regiunii, construită din influențe reciproce și tradiții comune.
Un concert de orgă grandios, unde virtuozitatea și istoria rezonează într-un dialog spectaculos. Producător: Erzsébet Windhager-Geréd Durata: 50min Data premierei: 26.04.2026 Titlul original: ARS ORGANI VIRTVOSA Austria
