Născut în Erlenbach, lângă Zurich, Christoph Marthaler a studiat flautul și oboiul înainte de a se îndrepta spre teatru. Muzica rămâne o prezență puternică în montările sale, nu numai în cazul numeroaselor opere regizate (incluzând influenta punere în scenă a Tristan și Isolda la Festivalul Bayreuth în 2005), dar, de asemenea, prin importanța oferită ritmului și duratei momentelor în lucrările sale teatrale, și prin însemnătatea – fără a vorbi de eclectismul hilar – conferit muzicii în spectacolele sale.
În 1991, a început să lucreze cu scenografa Anna Viebrock, care creează „zone de joacă”, redând viață unor spații neapreciate, cum ar fi sălile de așteptare plicticoase și cafenelele banale, unde își expune poezia dramatică destabilizatoare.
Operele acestui artist prolific, care a regizat peste 70 de piese, includ Subjective Tragedy/Faust, o tragedie subiectivă bazată pe versiunea lui Pessoa a poveștii (1992), școala lui pentru politicieni Die Stunde Nul oder die Kunst des Servierens/ Ora zero sau arta servirii (1995), Kasimir und Karoline/ Kasimir și Karoline, de Ödön von Horváth (1996), Riesenbutzbach, A Permanent Colony/ Riesenbutzbach, o colonie permanentă (2009), Papperlapapp (2010), pe când activa ca artist asociat la Festivalul de la Avignon) și Meine Faire Dame, ein Sprachlabor (My Fair Lady, un laborator de limbă), 2012. A primit numeroase premii, inclusiv Prix Europe: New Theatrical Realities în 1998 și Leul de Aur la Bienala de la Veneția în 2015.
Constantin Chiriac:
,,Respectat și aclamat, distins cu cele mai importante premii pentru teatru și operă în Europa, Christoph Marthaler, primește o stea pe Aleea Celebrităților, pentru artistul inimitabil care este și pentru unicitatea creației sale, plină de provocare și emoție, născând alianța dintre comedie și nostalgie."
