Adaptare liberă de Gigi Găciuleanu după piesele lui Vasile Alecsandri
Regia și coregrafia: Gigi Căciuleanu Asistent: Lelia Marcu-Vladu Muzica: Jacques Offenbach & Paul Ilea Decorul: Florilena Popescu-Fărcășanu Costumele: Liliana Cenean Lumini: Cristian Șimon Distributia: Kiritza - Oana Berbec; Ion - Ionuț Toader; Gulița - Lari Giorgescu; Luluța - Ileana Olteanu / Aylin Cadîr; Leonaș - Ciprian Nicula / Florin Călbăjos; Pungescu - Florin Călbăjos / Mihai Calotă; Bondici - Mihai Munteniță; Aristiţa - Fulvia Folosea / Aylin Cadîr / Crina Semciuc; Calipsiţa - Costina Cheyrouze / Crina Semciuc / Aylin Cadîr; Doamna Enerva(N)Ta - Victoria Dicu; Cuculeţ / Şarl - Mihai Munteniță / Lari Giorgescu; Cociurlă - Axel Moustache; Brustur - Petre Ancuța; Mihăiță - Mihai Calotă; Doamne, Domni: Costina Cheyrouze / Crina Semciuc / Aylin Cadîr / Victoria Dicu/ Fulvia Folosea / Aylin Cadîr / Crina Semciuc / Petre Ancuța / Mihai Calotă / Florin Călbăjos; Axel Moustache/ Mihai Munteniță; Voce Bârzoi - Marius Bodochi Co-producție: Fundația Art Production și Gigi Caciuleanu Romania Dance Company cu sprijinul JTI
În ciuda aparențelor și a regionalismelor, Coana Chirița mi s-a părut dintotdeauna (de când prima dată, copil fiind, îl văzusem pe Miluță Gheorghiu jucând-o) un personaj exotic și sofisticat. De altfel, toți cei (și cele) care au interpretat-o au fost personalități cât se poate de complexe. Faptul că personajul a fost inițial conceput ca un travesti arată nevoia de a-l reprezenta ca pe „ceva" ieșit din comun. Excesiv. În sensul în care „excesele” unei soprane sunt reprezentate prin notele acute sau cel al unei balerine prin dansul pe poante. Iar ce mai „ieșit din comun" decât o divă de operă?... Întreținută de un caid de operetă... În realitate estompat de personalitatea de „plantă exotică" a Divei. De aceea, pe Bârzoi l-am vrut reprezentat prin absența omniprezentă (sic) a unui tablou (ca cel al vreunui dictator atârnat pe toate zidurile).
Spectacol prezentat în limba română, cu traducere în limba engleză
